Solutionarea conflictelor prin strategii de prevenire, reducere si rezolvare.

Conflictul este unul dintre cele mai răspândite fenomene în viaţa și în procesul de comunicare al oamenilor. De-a lungul întregii istorii oamenii nu au putut trăi fără a avea conflicte, începând cu certuri nesemnificative şi terminând cu războaie. Conflictul este o stare tensională care apare atunci când două sau mai multe părți din cadrul organizației trebuie să intre în interacțiune pentru a îndeplini o sarcină, a lua o decizie și a realiza un obiectiv, sau a soluționa o problemă, și:

- Interesele părților sunt diferite; 

- Acțiunile unei părți determină reacții negative la alții; 

- Părțile, incapabile să soluționeze controversa, se critică reciproc.

Soluționarea cu succes a situațiilor conflictuale impune, de asemenea, identificarea și conștientizarea cauzelor conflictelor pentru a se putea acționa în vederea folosirii corespunzătoare a efectelor pozitive, precum și a reducerii pe cât posibil a consecințelor negative. Deși 626 Teoria şi practica administrării publice sursele conflictelor sunt deosebit de variate, după Sam Deep și Lyle Sussman, cauzele esențiale ale conflictelor sunt:

- puncte de vedere diferite asupra obiectivelor prioritare, existența unor scopuri sau obiective diferite duce în mod frecvent la conflicte de interese sau de priorități chiar atunci se urmărește realizarea acelorași scopuri organizaționale;

 - puncte de vedere diferite asupra metodelor folosite, persoanele sau grupurile pot avea obiective comune, dar păreri diferite în ceea ce privește modul de realizare a acestora; 

- diferențe în modul de percepere sau în sistemul de valori, majoritatea conflictelor rezultă din modul diferit din care oamenii văd realitatea, oamenii tind să acționeze pe baza a ceea ce percep a fi realitate, iar conflictele apar tocmai datorită faptului că nu toți vedem aceeași realitate;

- lipsa de comunicare sau comunicarea defectuoasă, care duce la apariția unor neînțelegeri, în astfel de situații singura cale de soluționare a conflictului o reprezintă cooperarea care permite fiecărei părți să afle poziția și argumentele celeilalte părți;

-etc.

Modalităţile de comportament în situaţiile de conflict pot fi următoarele:

- presiunea (insistenţa, constrângerea, agresivitatea, folosirea autorităţii, atingerea scopului prin orice modalitate); 

- retragerea (evitarea conflictului);  

- supunerea (adaptarea, cedarea, refuzul de a lupta, renunţarea la interesele proprii); 

- compromisul (cedări reciproce, căutarea căii de mijloc); - colaborarea (luarea în consideraţie a intereselor reciproce şi găsirea unei soluţii reciproc acceptabile).

Problema soluționării situațiilor conflictuale s-a aflat permanent în atenția specialiștilor în domeniu. În acest sens, mai mulți specialiști în domeniu au elaborat o multitudine de strategii privind comportamentul oamenilor în situații de conflict.

Soluționarea constructivă a conflictului depinde de mai mulți factori, și anume: percepția obiectivă a conflictului;

accesibilitatea și eficacitatea dialogului; crearea unei atmosfere de încredere reciprocă și de colaborare.

Specialiștii în domeniu K. Thomas și R. Kilmann au abordat mai multe strategii de comportament care pot fi folosite în situații conflictuale:

-Strategia concurenței;

-Strategia cooperării;

-Strategia compromisului;

-Strategia ignorării;

Strategia cooperării.