1. Matematica în povești 

2. Matematica în poezii

3. Matematica în ghicitori

4. Matematica în proverbe și zicători

5. Matematica în artă

6. Matematica în arhitectură 

MATEMATICĂ ÎN GHICITORI 

  În căsuța din pădure
Stau cei 7 piticei
Dacă doi sunt după mure
Câți acasă sunt cuminței?

(7-2 = 5)

  Doisprezece frați aleargă,
Anul cât este de lung;
Fug de zor prin lumea-ntreagă,
Niciodată nu se ajung (12 luni)

Bodareva Maria

  Pe o creangă cam uscată
6 vrabii stau la ceartă
Încă două au venit
Care-i suma la sfârșit?

(6+2 = 8)

   4 iepurași sprințari
În grădină au intrat
Dar cățelul meu, Azor,
Pe unul l-a speriat.
Câți mai rod la varză verde
Și dulăul nu îi vede?

GHICITORI

Bodareva Maria 

Lâng-un fir de usturoi
Se afla un muşuroi.
De acolo tot ieşeau
Furnicuţe şi munceau.
Irinuca şi Costică
Le priveau şi numărau :
O furnică cu rochiţă,
Două mici cu băsmăluţă,
Patru cu papuci cu toc,
Câte oare-s la un loc ?

(1+2+4 = 7)

Șase peștișori înoată
În acvariul de la poartă,
Dar n-am numărat bine:
Unul este-n plus,
Ce bine!
Socotiți acum, copii,
Câți peștișori or fi?

(6+1 = 7)

Două caiete am cumpărat,
Tata unul mi-a mai dat
Și le-a pus deoparte.
Câte sunt de toate?

(2+1 =3)

Ce este matematica?

Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea. În sens modern, matematica este investigarea proprietăților structurilor abstracte definite în mod axiomatic folosind operațiile logicii formale.

Structurile anume investigate de matematică își au deseori rădăcinile în științele naturale, cel mai adesea în fizică. Matematica definește și investighează și structuri și teorii proprii, în special pentru a sintetiza și unifica multiple subramuri matematice sub o teorie unică, o metodă ce facilitează în general metode generice de calcul. Ocazional, matematicienii studiază unele domenii ale matematicii strict pentru interesul noțional abstract exercitat de acestea, ceea ce le transformă într-o abordare mai degrabă legată de artă decât de știință.

Din punct de vedere istoric, ramurile majore ale matematicii au derivat din necesitatea de a face calcule comerciale, de a măsura terenuri și de a predetermina evenimente astronomice în scopuri agricole. 

Sterpu Andrei

Matematica și Eminescu.

”Stăpânit de o neastâmpărată sete de știință, Eminescu studia mereu și nu era  o ramură de știință pe care nu ținea s-o aptofundeze. Mereu se simțea încă om neisprăvit, mereu își dădea silința de a se desăvârși sufletește”- istorisea în”Amintiri” Ioan Slavici.

Matematica în zicători și proverbe.

 Proverbe şi zicători despre  ‘’învăţătură’’

Matematica și Creangă.

Matematica în arhitectură. 

Monumentele celebre ale arhitecturii universale antice şi medievale impresionează prin grandoarea dimensiunilor şi prin aspectul armonios. Toate clădirile reprezintă combinări de forme geometrice a căror mărime se determină prin calcul matematic. Analiza raporturilor dintre mărimea elementelor şi formelor artistice pot sugera informaţii despre calităţile lor arhitecturale. În urma studierii mai multor monumente ale arhitecturii universale și ținând cont de doctrina filozofică antică a lui Pitagora, Platon şi neoplatonici referitoare la armonia operelor de arhitectură exprimată prin numere şi raporturi numerice, a apărut concepția că aspectul artistic al clădirilor se datorează anumitor proporţii dintre părţile componente ale edificiului. Noţiunea de proporţie în arhitectură, în funcţie de valoarea numerică a raportului, este o categorie estetică, iar numărul, în viziunea antică, exprimă nu numai cantitatea, dar şi calitatea raportului. Coroborarea raporturilor numerice depistate cu cele istorice, ale teoriei arhitecturii, şi reconstruirea lor retrospectivă conform informaţiilor indirecte din ştiinţele conexe artei de a construi, a condus la evidenţierea unui număr limitat de proporţii. Au fost depistate proporţii aritmetice exprimate prin numere naturale: 1 2 ; 1 3 ; 3 4 . Au fost utilizate şi numere iraţionale: 1 √2 ; 1 √5 ; 1 √5 2 ; 2 √5−1 sau √5+1 2 . Proporţia 1 √2 exprimă legătura dintre valoarea laturii pătratului și diagonala sa (1,414..), iar raportul 1 √5−1 legătura dintre latura dreptunghiului alcătuit din două pătrate 1 2 şi diagonala sa (√2). Rapoartele – 2 √5−1 𝑠𝑎𝑢 √5+1 2 redau valoarea „secţiunii de aur” – 1,618..., însemnate prin Ф (de la numele sculptorului Fidias). Obţinerea raportului respectiv în practică era deseori înlocuită cu raportul din numere întregi din şirul aditiv al lui Fibonacci ...3 5 , 5 8 , 8 13 , 13 21 , etc.

Matematica si arta sunt doua stiinte diferite, dar sunt intr-un fel, comune, deoarece in desen sau in arhitectura se foloseste geometria. Un exemplu este folosirea unghiurilor, punctelor, dreptelor, sau chiar formelor geometrice si spatiale. 

Arta este cea mai profundă expresie a creativități umane. Fiecare artist își alege singur regulile și parametrii de lucru.

Arta este rezultatul alegerii unui mediu, a unui set de reguli și a unui set de valori,Arta introduce prin acel mediu un sentiment, o idee, o senzație sau o trăire eficient pentru acel mediu.

Turcu Maria

    Matematica în Arta

                  Proverbe:                                    * Matematica In Arta*

             Turcu Maria

Geometria este arta de a raţiona corect pe figuri incorecte.

Matematica este arta de a da acelaşi nume la diferite lucruri.

Ştiinţa este modul cel mai comod de a ne explica lucrurile.

Te naşti  Matemaca este limba cu care

 Dumnezeu a scris universu deniie de 

Galileo Galilei matematician şi nu devii.

Matemtica în popvești 

Era odată o capră care avea trei iezi. Iedul cel mare şi cu cel mijlociu dau prin băţ de obraznici ce erau; iară cel mic era harnic şi cuminte. Vorba ceea: "Sunt cinci degete la o mână şi nu samănă toate unul cu altul".

        Într-o zi, capra cheamă iezii de pe-afară şi le zice:

        – Dragii mamei copilaşi! Eu mă duc în pădure ca să mai duc ceva de-a mâncării. Dar voi, încuieţi uşa după mine, ascultaţi unul de altul, şi să nu cumva să deschideţi până ce nu-ţi auzi glasul meu. Când voiu veni eu, am să vă dau de ştire, ca să mă cunoaşteţi, şi am să vă spun aşa:

Trei iezi cucuieţi

Uşa mamei descuieţi!

Că mama v-aduce vouă:

Frunze-n buze,

Lapte-n ţâţe.

Bădărău Jasmina