Conținutul dezbate tema cercului, în același timp fiind pretextul pentru explicarea modului în care se poate folosi aplicația StoryJumper.

                          Prof. IVANCIU CONSTANTA CLAUDIA

          Marile sărbători de peste an, obiceiurile și sărbătorile populare sunt însoțite de cele mai frumoase tradiții românești. De la începutul anului, de Sfântul Vasile, până în miezul verii cu Drăgaica, și până la Crăciun și Anul Nou, românii păstrează obiceiuri și tradiții pline de farmec și culoare.

      Cele mai frumoase tradiții românești de peste an au menirea să ne aducă mai multă bucurie și prosperitate în case, să ne protejeze de rele, de necazuri și dureri, să ne ocrotească familia și copiii și sănătatea. Toate sărbătorile românești, fie ele creștine sau moștenite din vechime sunt însoțite de obiceiuri și tradiții deosebite, cu care ne mândrim.

                   Tradiții românești la început de an

Boboteaza

       Începutul unui an nou este plin de sărbători religioase la români. Pe data de 1 ianuarie îl sărbătorim pe Sf. Vasile, urmat de Bobotează sau Botezul Domnului pe data de 6 ianuarie și de Sf. Ioan Botezătorul pe data de 7 ianuarie.

                    Boboteaza este una dintre cele mai frumoase tradiții românești. Preoții sfințesc apele curgătoare, lacurile și fântânile din comunitățile lor și împart agheasmă credincioșilor. Se cioplesc cruci din gheață care se pun în curtea bisericilor, dacă vremea este geroasă și apele lacurilor îngheață. Se cioplesc și mici cruci din lemn care se aruncă în apă, după slujba de Bobotează, iar flăcăii curajoși care reușesc să le aducă la mal sunt binecuvântați cu sănătate și fericire tot anul.

               Tradiții românești la început de primăvară

      Începutul primăverii este marcat de tradiții cu rădăcini păgâne legate de reînvierea naturii, întoarcerea păsărilor migratoare și începutul muncilor câmpului. Totodată, vechile sărbători populare sunt legate de lumina și căldura soarelui, de dragoste și de căutarea sufletului pereche.

Dragobetele

      Una dintre cele mai frumoase sărbători care marchează începutul primăverii este Dragobetele, pe data de 24 februarie. Este sărbătoarea iubirii și a primelor flori de primăvară. Dragobetele, presupus fiu al Babei Dochia fură inima fetelor și trimite flăcăii la pețit. De Dragobete, tinerii de la sate păstrau tradiția de a merge la câmp sau la pădure să caute viorele și ghiocei. Fetele tinere culegeau flori, le puneau în cosițe și la brâu, apoi porneau în fugă spre sat. Băieții încercau să prindă fetele de care erau îndrăgostiți și le furau un sărut, semn al logodnei pe care urmau să o facă în familie. 

     Imediat după Dragobete, sărbătoare agrară cu vechime, venea Mărțișorul pe data de 1 Martie, o tradiție care a căpătat popularitate pe la începutul secolului al XIX-lea la orașe. Dar la sate ea era mult mai veche și exista de câteva secole obiceiul de a pune la mâna copiilor un bănuț de argint legat cu sforicică albă și roșie de lână.
       Mărțișorul este una dintre cele mai frumoase tradiții românești care anunță primăvara, căldura, soarele, păsările călătoare și dragostea. Este un simbol al tinereții și al iubirii, al norocului și sănătății. Toții copiii și toate fetele și femeile trebuie să primească și să poarte mărțișor de 1 Martie, să se bucure de noroc și sănătate tot anul.  

      Babele din luna martie

       Din ziua Mărțișorului, de la 1 la 9 martie sunt zilele Babelor, o altă tradiție cu numeroase semnificații vechi. Zilele Babelor reprezintă nu doar lupta dintre iarnă și primăvară, ci zile pline de magie în care se poate ghici destinul unui om, sănătatea și norocul lui, dar și vremea de peste an.

      Tradiția spune că în dimineața zilei de 1 martie trebuie să ne alegem o Babă și după cum va fi vremea în ziua Babei respective, așa va fi și anul. Dacă e o Babă senină și plină de soare, va fi un an bogat, fericit și cu sănătate. Dacă va fi o Babă ploioasă și neguroasă, va fi un an mohorât, cu necazuri, cu eșecuri și probleme de sănătate.