Sânziană este numele românesc pentru zânele blânde care joacă un rol important în folclorul local , folosit și pentru a desemna florile Galium verum sau Cruciata laevipes . Sub forma de plural Sânziene , cuvântul desemnează un festival anual în cinstea zânelor.

   Etimologic, numele provine din latinescul Sancta Diana , zeița romană a vânătorii și a lunii , sărbătorită și în Dacia romană (România antică). Diana era cunoscută a fi zeița fecioară și avea grijă de fecioare și femei. A fost una dintre cele trei zeițe fecioare, Diana, Minerva și Vesta , care au jurat să nu se căsătorească niciodată.

   Oamenii din Munții Carpați de Vest sărbătoresc anual sărbătoarea Sânziene , pe 24 iunie. Aceasta este asemănătoare sărbătorii suedeze de mijloc de vară și se crede că este o sărbătoare păgână a solstițiului de vară din iunie. Potrivit poziției oficiale a Bisericii Ortodoxe Române , obiceiurile se referă de fapt la sărbătorirea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul , care are loc și pe 24 iunie.

Practicile populare din Sânziene implică faptul că cele mai frumoase fecioare din sat se îmbracă în alb și își petrec toată ziua căutând și culegând flori, dintre care una TREBUIE să fie Galium verum (paiul doamnei sau paiul galben) care în românește este numit și „Sânziànă”. . Folosind florile pe care le-au cules în timpul zilei, fetele împletesc coroane florale pe care le poartă la întoarcerea în sat la căderea nopții. Acolo se întâlnesc cu iubitul lor și dansează în jurul unui foc de tabără. Coroanele se aruncă peste case și ori de câte ori cade coroana, se spune că va muri cineva în acea casă; dacă coroana stă pe acoperișul casei, atunci stăpânilor vor fi dăruite recoltă bună și bogăție.

    O altă credință populară este că în timpul nopții de Ajun de Sânziene , cerurile se deschid, făcând-o cea mai puternică noapte pentru vrăji magice, în special pentru vrăjile de dragoste. De asemenea, se spune că plantele recoltate în această noapte vor avea puteri magice extraordinare.

    Totuși, nu este un lucru bun să fii bărbat și să te plimbi noaptea în noaptea de Sanziene, deoarece acesta este momentul în care zânele dansează în aer, binecuvântând recoltele și dăruind sănătate oamenilor - nu le place să fie văzute de masculi, iar cine ii va vedea va fi mutilat, sau zanele le vor lua auzul/vorbirea sau ii vor innebuni.

    În unele zone ale Carpaților, sătenii aprind apoi o roată mare de fân de la focul ceremonial și o împing pe un deal. Acesta a fost interpretat ca un simbol pentru apusul (de la solstițiul care va veni și până la solstițiul de la mijlocul iernii , zilele se vor scurta).

Cununi împletite

În satul Coruia în Maramureș, sărbătoarea de Sânziene este marcată de împletilul coronițelor, un obicei stăvechi, ținut de fetele tinere.

Conform tradiției fetele trebuie să se îmbrace în rochii albe și să meargă pe câmp ca să adune flori din care să împletească cununi.

În timp ce împletesc cunununile, fetele trebui să se gândesc la cel cu care vor să se căsătorească.

După ce împletesc coronițele trebuie să le lase pe râu și potrivit obiceiului dacă se vor opri în crengi sau în bolovani înseamnă că vor avea o cununie reușită.

Sânziană

Sânziana galbenă este o plantă perenă din familia Rubiaceae. Tulpina înaltă, în patru muchii, poate crește la 30-100 cm, iar după înflorire de obicei se culcă pe pământ. Frunzele sunt înguste, alungite, grupate câte 8-12 în jurul unui nod. 

Florile mici, galben aurii sunt grupate în formațiuni umbeliforme. Perioada de înflorire este în lunile iulie-august. Este o plantă răspândită în toată Europa, dar se întâlnește și în Asia-Mică. Apare frecvent pe solurile uscate, fânețe, păduri de stejar, la margini de drum, dar trăiește și pe solurile aride.

Sânziană numele românesc zânele folclorul local florile Galium verum Cruciata laevipes Sânziene festival latinescul  , ași , sărbătorită și în (România antică). Diana era cunoscută a fi zeița fecioară și avea grijă de fecioare și femei. A fost una dintre cele trei zeițe fecioare, Diana, și , care au jurat să nu se căsătorească niciodată.

„În noaptea Sfântului Ion de vară Dumnezeu a orânduit pace între toate animalele, jigăniile și paserile. Le dă și lumina înțelegerii pentru acel răstimp, ca să grăiască întocmai așa cum grăiesc oamenii. Oriunde s-ar afla toate se strâng în sobor și stau la sfat. Și când se aude zvon în poiană, toate sălbătăciunile se bulucesc și așteaptă numai semn de sus, ca să le vină grai omenesc și să deschidă soborul zicând: «Domnul Dumnezeu să fie binecuvântat, căci ne dă un ceas de pace și înțelegere, cum nu-l au oamenii. Domnul să fie binecuvântat!», au mormăit fiecare cu viersul său.” 

Tradiții și superstiții: 

     Se spune că în noaptea de Sânziene, dacă pui sub pernă flori de Sânziene, poți atrage dragostea și căsătoria în viața ta. De asemenea, se crede că poți avea vise profetice și că poți afla informații despre viitor