O dimineață geroasă de Ianuarie deschide calea spre o nouă aventură... Potty, schnauzerul pitic devine prietenul veșnic al familiei sale. 

     Potty, schnauzerul pitic descoperă prima zăpadă , alături de noul său prieten, Andrei.     Fericiți cei doi prieteni cutreieră curtea, bucurându-se de neaua proaspăt așternută pe ramurile brazilor. 

     Alergând prin curte, Potty , schnauzerul pitic și prietenul său, Andrei, fac cunoștință cu fulgul de zăpadă care le spune „Salut, prieteni!” .

  Cei doi prieteni rămân uimiți : un fulg de nea care vorbește! 

-- Da, sunt magic, le spuse fulgul. Mă arăt doar copiilor cuminți și prietenilor 

adevărați. 

--Vrei să te joci cu noi ? l-au întrebat curioși Potty și Andrei .

-- Da, vreau, spuse bucuros fulgul de nea.

 Și cei trei prieteni începură să se joace, alergând fericiți în curtea mare și plină de brazi argintii și verzi.

Joaca celor trei fu întreruptă de șuierul Vântului de Nord care își făcu apariția pe neașteptate : 

--Micule fulg de nea, aici erai ? întrebă mirat Vântul de Nord .

-- Da, unchiule, spuse fulgul magic, ușor jenat.

-- Mama ta, Zâna Omăt, este îngrijorată. De ce nu ai cerut voie să ieși afară la joacă ?

-- Știi, unchiule, cât de mult îmi plac cățelușii. Nu am rezistat . Acum, Potty este și prietenul meu!

   Fulgul magic se întoarse către noii săi prieteni, Andrei și Potty și le spuse : 

-- Trebuie să plec acum, mama mea se va supăra. Oricum, voi sunteți de acum și prietenii mei, nu-i așa? întrebă curios fulgul.

-- Daaaa, ești prietenul nostru, răspunseră într-un glas Andrei și Potty, un pic triști pentru că prietenul lor pleacă.

     Cei doi prieteni se uitară cu tristețe spre cerul înnorat a zăpadă , dar și emoționați știind că de acum vor avea un nou prieten la joacă. 

      Tot acum învățară o lecție importantă: întotdeauna trebuie să ceri voie părinților când ieși la joacă, pentru ca astfel aceștia să știe unde te afli.

      Seara începuse să se lase peste micul orășel, iar luminile caselor se iveau timid una, câte una.

         Va urma.

Potty și puiul de lalea

  Primăvara sosise , în sfârșit, iar grădina a devenit un colț de Rai. Potty, schnauzerul pitic a mai crescut un pic. 

  În această mică poveste se împrietenește cu puiul de lalea.

      Într-o dimineață însorită , de Mai prietenos, Potty descoperă familia de lalele violet închis, de care Mamix  avea mereu grijă. Să precizăm că Mamix este mama lui Andrei și a lui Potty, bineînțeles.

    Grădina era îmbietoare, iar soarele mai mult decât prietenos. 

Ca în orice dimineață, Potty a ieșit la plimbare prin grădină. Spre uimirea sa, o nouă lalea își desfăcuse petalele spre soare : 

-- Bună, Potty ! Ce mai faci ? îl întrebă curioasă micuța lalea.

-- Cine vorbește cu mine? întrebă curios, neștiind exact de unde vine glasul acela timid.  

-- Eu îți vorbesc, Potty, puiul de lalea! Vino mai aproape! 

Potty făcu ochii mari de uimire. Laleaua îi vorbea.