POVESTEA LUI HARAP-ALB

de Ion Creangă

Albina se încadrează într-un motiv literar frecvent în basmele populare, cel al animalelor benefice, salvatoare pentru erou (în „Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă, după ce eroul face urdiniş albinelor, ca şi în alte basme populare, crăiasa lor îi dă o aripă miraculoasă, apoi îl ajută să treacă ultima probă la care îl supuse împăratul Roş: s-o deosebească pe prinţesă de sora sa geamănă)

Apă / Apă vie / Apă moartă   

Semnificaţiile simbolice ale apei pot fi reduse la trei teme dominante: origine a vieţii, mijloc de purificare, centru de regenescenţă. În tradiţiile creştine, apa simbolizează originea creaţiei, e generatoarea vieţii şi a morţii. Ion Creangă preia ideea în „Povestea lui Harap-Alb”, în care eroul titular moare şi este înviat printr-un ritual „cu apă vie şi apă moartă, cu trei smicele de măr” sugerînd regenerarea.

Calul

Calul alb este solar, luminos şi reprezintă măreţia; calul negru este, de obicei, budiviul morţii, deşi în unele texte acesta devine simbol al tinereţii şi al vieţii triumfătoare. Emblemă a eroicului, sporeşte prestigiul războinicului şi de aceea călăreţul apare ca erou iniţiat . Ca animal învins de erou, calul se transformă în aliat şi călăuzitor. În „Povestea lui Harap-Alb”, calul îl ucide pe Spîn, în momentul în care toate probele sunt trecute; gestul său pregăteşte întoarcerea lui Harap-Alb din moarte.

Culorile

Cel dintîi caracter al simbolismului culorilor este universalitatea sa, la toate nivelele fiinţei umane şi ale cunoaşterii: cosmologic, psihologic, mistic etc. Unele culori simbolizează elementele naturii: roşul şi portocaliul -focul; galbenul sau albul -aerul; verdele -apa; negrul sau cafeniul-pămîntul. De asemenea, ele simbolizează şi spaţiul: albastrul - dimensiunea verticală; roşul-dimensiunea orizontală, mai deschis la răsărit şi mai închis la asfinţit. Negrul simbolizează timpul, albul -atemporalul. Culorile contrarii, precum albul şi negrul, simbolizează dualismul intrinsec al fiinţei umane, conflicte ale unor forţe care se manifestă la toate nivelele existenţei.

Drumul - motivul este prezent în toate basmele. Drumurile lui Harap-Alb comportă diverse semnificaţii: mai întîi de incursiune în fabulos şi mitic, apoi de labirint şi, în sfîrşit, drumul are semnificaţia revelării adevărului, Harap-Alb revenind la adevărata sa esenţă. Cele două călătorii ale tînărului sunt drumuri ale destinului; ele îi conferă lui Harap-Alb dimensiunea de erou civilizator prometeic.

Pădurea- simbolizează un adevărat sanctuar în stare naturală care stare naturală care generează spaimă, apăsare, calm, dar și atașament și simpatie. În povestea lui Harap-Alb pădurea, podul sau ostrovul sunt spații cu încărcătură mitică, spații în care se vor săvârși ritualuri de inițiere care actualizează scenarii mitice.

Fântâna- reprezintă purificare și regenerare. La Ion Creangă, fântâna în care este ademenit crăișorul să pătrundă reprezintă în aparență locul răcoros, regenerator, cu apă proaspătă și rece pentru drumeți. Însă, în esență, este o capcană, pe care mezinul cel naiv nu o intuiește. Coborârea reprezintă pentru crăișor un regres al statutului său pentru că el este nevoit să-și lepede rangul și să devină slugă. Coborârea în fântână poate fi asociată cu aceea a coborârii în infern, dar și cu moartea inițiatică la care spânul îl supune.

Podul-  îngăduie trecerea de pe un mal pe celălalt, iar prin extrapolare, de la o stare la alta, de la un tărâm la altul. Podul face parte din călătoria inițiatică, care implică depășire, trecere și primejdie. În cazul lui Harap-Alb, podul constituie pragul dintre lumea siguranței și protecției părintești și lumea incertitudinii, a echivocului, a pericolului iminent.

Groapa- este o formă de suprafață căreia îi corespunde în adâncime apa și fântâna într-un sens, dar și mormântul și moartea, în alt sens, însă acestea două au în comun coborîrea. Sfânta Duminică și Harap-Alb transformă lăsarea în groapă într-un mod de apărare și ascunziș.Voinicul își va salva viața rostogolindu-se în adâncimea pământului, unde va găsi pentru moment siguranță și apărare de ochiul otrăvit al cerbului.